Fericire si iubire…

Si mai deschid o pagina a trecutului de mult uitat, a trecutului de care credeam ca mam lecuit si mam saturat sa il tot fac prezent. Dar uite cum vine si zice „Iti era dor? ” iar tu cu ochii in lacrimi spui „Te asteptam de mult sa te intorci. ” ; te doare ca, credeai ca e uitat si ca nici nu se mai gandeste la tine, insa iti spune ca in tot timpul acesta iai lipsit si ca inca mai simte ceva pentru tine, imi bate inima nebuneste cand ma gandesc la sentimentul acela de mult uitat. La inceput era doar o pagina cu noi doi pe care scria doar iubire, insa acum dupa atata timp pierdut fara rost simt ca paginile goale din catastivul nostru cu timpul o sa se umple, sunt scrise doar cateva randuri poate iscalite doar de izbeliste de cineva care ne iubesc sau de prea putin inspiratie.  Stiu ca poate uneori mai exagerez si ma umilesc pe mine cu vorbele urate prin care ma caracterizez ca fiind o persoana rea si de prost gust, dar asta simt pe moment si vorba aceea ” ce-am in gusa e si in capusa” la mine treaba asta e foarte valabila, zic tot ce gandesc si nu ascund nimic, sunt prea sincera intr-o lume atat de corupta. Iubirea mea nu e conditionata , iubesc fara sa vreau un suflet gol care nu imi ofera prea mult, uneori nici nu realizez cat suflet pun pentru un lucru prea marunt pentru altii, dar atat de important pentru mine, e ceva nefiresc pentru unii iar pentru altii e ceva obisnuit. Traim in lumea noastra formata doar din tu si eu si nimeni nu ne trece pragul nici macar sa ne ceara o lingurita de zahar atunci cand au nevoie. Simt un fior de fiecare data cand ma gandesc la noi, si imi esti asa de drag incat te-as cumpara de la mama ta sa fi doar al meu, sa fiu stapana ta si sa nu te mai las sa pleci din viata mea neimportanta pentru altii. Nici nu imi dau seama cum ma atasez de tine si cum pot simti atatea, si acuma stau si ma gandesc cum imi atingeai varfurile degetelor cu buzele tale moi, candva , de parca ar fi ieri, de aprca ne-am cunoaste de o viata dar defapt lucrurile nu stau tocmai asa. Nam sa las pe nimeni sa intervina intre noi si sa ne strice fericirea care cu greu ne-o cladim si din rasputeri ne chinuim sa pastram iubirea cat de intacta posibil. Nu imi doresc sa ma lasi pe strada sau la ghena de gunoi ca pe niste pantofi uzati, sa lasi acolo toata dragostea mea si toate clipele frumoasa, acum sunt sigura ca nu e posibil asa ceva, si ca o sa fie bine.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s